Biblia » Ioan 12

Citeste Biblia



Versiune:
Carte:
Capitol:


Asculta Ioan, capitolul 12


Ioan 12

1 Cu sase zile înainte de Paste, Isus a venit în Betania, unde era Lazãr, care fusese mort, si pe care îl înviase din morti.
2 Acolo I-au pregãtit o cinã. Marta slujea, iar Lazãr era unul din cei ce sedeau la masã cu El.
3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioarele lui Isus, si I-a sters picioarele cu pãrul ei; si s-a umplut casa de mirosul mirului.
4 Unul din ucenicii Sãi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea sã-L vândã, a zis:
5 "De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei, si sã se fi dat sãracilor?"
6 Zicea lucrul acesta nu pentru cã purta grijã de sãraci, ci pentru cã era un hot, si, ca unul care tinea punga, lua el ce se punea în ea.
7 Dar Isus a zis: "Lasã-o în pace; cãci ea l-a pãstrat pentru ziua îngropãrii Mele.
8 Pe sãraci îi aveti totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mã aveti totdeauna."
9 O mare multime de Iudei au aflat cã Isus era în Betania; si au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca sã vadã si pe Lazãr, pe care-l înviase din morti.
10 Preotii cei mai de seamã au hotãrât sã omoare si pe Lazãr,
11 cãci din pricina lui multi Iudei plecau de la ei si credeau în Isus.
12 A doua zi, o gloatã mare, care venise la praznic, cum a auzit cã vine Isus în Ierusalim,
13 a luat ramuri de finic, si I-a iesit în întâmpinare, strigând: "Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împãratul lui Israel!"
14 Isus a gãsit un mãgãrus, si a încãlecat pe el, dupã cum este scris:
15 "Nu te teme, fiica Sionului; iatã cã Împãratul tãu vine cãlare pe mânzul unei mãgãrite."
16 Ucenicii Lui n-au înteles aceste lucruri de la început; dar, dupã ce a fost proslãvit Isus, si-au adus aminte cã aceste lucruri erau scrise despre El, si cã ei le împliniserã cu privire la El.
17 Toti cei ce fuseserã împreunã cu Isus, când chemase pe Lazãr din mormânt si-l înviase din morti, mãrturiseau despre El.
18 Si norodul I-a iesit în întâmpinare, pentru cã aflase cã fãcuse semnul acesta.
19 Fariseii au zis deci între ei: "Vedeti cã nu câstigati nimic: iatã cã lumea se duce dupã El!"
20 Niste Greci dintre cei ce se suiserã sã se închine la praznic,
21 s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, si au zis: "Domnule, am vrea sã vedem pe Isus."
22 Filip s-a dus si a spus lui Andrei; apoi Andrei si Filip au spus lui Isus.
23 Drept rãspuns, Isus le-a zis: "A sosit ceasul sã fie proslãvit Fiul omului.
24 Adevãrat, adevãrat, vã spun, cã, dacã grãuntele de grâu, care a cãzut pe pãmânt, nu moare, rãmâne singur; dar dacã moare, aduce mult rod.
25 Cine îsi iubeste viata, o va pierde; si cine îsi urãste viata în lumea aceasta, o va pãstra pentru viata vesnicã.
26 Dacã Îmi slujeste cineva, sã Mã urmeze; si unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu. Dacã Îmi slujeste cineva, Tatãl îl va cinsti.
27 Acum sufletul Meu este tulburat. Si ce voi zice?... Tatã, izbãveste-Mã din ceasul acesta?... Dar tocmai pentru aceasta am venit pânã la ceasul acesta!
28 Tatã, proslãveste Numele Tãu!" Si din cer, s-a auzit un glas, care zicea: "L-am proslãvit, si-L voi mai proslãvi!"
29 Norodul, care stãtea acolo, si care auzise glasul, a zis cã a fost un tunet. Altii ziceau: "Un înger a vorbit cu El!"
30 Isus a rãspuns: "Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi.
31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stãpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afarã.
32 Si dupã ce voi fi înãltat de pe pãmânt, voi atrage la Mine pe toti oamenii." -
33 Vorbind astfel, arãta cu ce moarte avea sã moarã. -
34 Norodul I-a rãspuns: "Noi am auzit din Lege cã Hristosul rãmâne în veac; cum dar zici Tu cã Fiul omului trebuie sã fie înãltat? Cine este acest Fiu al omului?"
35 Isus le-a zis: "Lumina mai este putinã vreme în mijlocul vostru. Umblati ca unii care aveti lumina, ca sã nu vã cuprindã întunericul: cine umblã în întuneric, nu stie unde merge.
36 Câtã vreme aveti lumina printre voi, credeti în luminã, ca sã fiti fii ai luminii." Isus le-a spus aceste lucruri: apoi a plecat si S-a ascuns de ei.
37 Mãcar cã fãcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
38 ca sã se împlineascã vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: "Doamne, cine a dat crezare propovãduirii noastre? Si cui a fost descoperitã puterea bratului Domnului?"
39 De aceea nu puteau crede, pentru cã Isaia a mai zis:
40 "Le-a orbit ochii, si le-a împietrit inima, ca sã nu vadã cu ochii, sã nu înteleagã cu inima, sã nu se întoarcã la Dumnezeu, si sã-i vindec."
41 Isaia a spus aceste lucruri când a vãzut slava Lui, si a vorbit despre El.
42 Totusi, chiar dintre fruntasi, multi au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu-L mãrturiseau pe fatã, ca sã nu fie dati afarã din sinagogã.
43 Cãci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.
44 Iar Isus a strigat: "Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
45 Si cine Mã vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
46 Eu am venit ca sã fiu o luminã în lume, pentru ca oricine crede în Mine, sã nu rãmânã în întuneric.
47 Dacã aude cineva cuvintele Mele si nu le pãzeste, nu Eu îl judec; cãci Eu n-am venit sã judec lumea, ci sã mântuiesc lumea.
48 Pe cine Mã nesocoteste si nu primeste cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul, pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi.
49 Cãci Eu n-am vorbit de la Mine însumi, ci Tatãl, care M-a trimis, El însusi Mi-a poruncit ce trebuie sã spun si cum trebuie sã vorbesc.
50 Si stiu cã porunca Lui este viata vesnicã. De aceea lucrurile, pe care le spun, le spun asa cum Mi le-a spus Tatãl."

Menu

Alte Resurse

Versetul Zilei

Iacov 5:16

Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit.

Powered by Biblia Online

Parteneri

Statistici

» Vizitatori online: 1
» Total Vizite: 406541