Biblia Online in limba Romana

Traducerea Dumitru Cornilescu

1 Corinteni

Vechiul Testament

Noul Testament

Selectioneaza un capitol:

< 1Cor 14

1 Corinteni 15

1Cor 16 >

¹ Vă fac cunoscut, fraţilor, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas

Gal 1.11; Rom 5.2;

² şi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut.

Rom 1.16; Gal 3.4;

³ V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;

Gal 1.12; Ps 22.15; Isa 53.5; Dan 9.26; Zah 13.7; Luc 24.26-46; Fapt 3.18; Fapt 26.23; 1Pet 1.11; 1Pet 2.24;

⁴ că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi;

Ps 2.7; Ps 16.10; Isa 53.10; Osea 6.2; Luc 24.26-46; Fapt 2.25-31; Fapt 13.33-35; Fapt 26.22-23; 1Pet 1.11;

⁵ şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.

Luc 24.34; Mat 28.17; Luc 24.36; Ioan 20.19-26; Fapt 10.41;

⁶ După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit.

⁷ În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.

Luc 24.50; Fapt 1.3-4;

⁸ După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie.

Fapt 9.4-17; Fapt 22.14-18;

⁹ Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.

Efes 3.8; Fapt 8.3; Fapt 9.1; Gal 1.13; Filip 3.6; 1Tim 1.13;

¹⁰ Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine.

Efes 3.7-8; 2Cor 11.23; 2Cor 12.11; Mat 10.20; Rom 15.18-19; 2Cor 3.5; Gal 2.8; Efes 3.7; Filip 2.13;

¹¹ Astfel, dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.

¹² Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morţilor?

¹³ Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat.

1Tes 4.14;

¹⁴ Şi, dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, şi zadarnică este şi credinţa voastră.

¹⁵ Ba încă noi suntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morţii nu învie.

Fapt 2.24-32; Fapt 4.10-33; Fapt 13.30;

¹⁶ Căci, dacă nu învie morţii, nici Hristos n-a înviat.

¹⁷ Şi, dacă n-a înviat Hristos, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre,

Rom 4.25;

¹⁸ şi prin urmare, şi cei ce au adormit în Hristos sunt pierduţi.

¹⁹ Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!

2Tim 3.12;

²⁰ Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi.

1Pet 1.3; Fapt 26.23; Col 1.18; Apoc 1.5;

²¹ Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.

Rom 5.12-17; Ioan 11.25; Rom 6.23;

²² Şi, după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;

²³ dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.

1Tes 4.15-17;

²⁴ În urmă, va veni sfârşitul, când El va da Împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi orice putere.

Dan 7.14-27;

²⁵ Căci trebuie ca El să împărăţească până va pune pe toţi vrăjmaşii sub picioarele Sale.

Ps 110.1; Fapt 2.34-35; Efes 1.22; Evr 1.13; Evr 10.13;

²⁶ Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.

2Tim 1.10; Apoc 20.14;

²⁷ Dumnezeu, în adevăr, „a pus totul sub picioarele Lui”. Dar când zice că totul I-a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I-a supus totul.

Ps 8.6; Mat 28.18; Evr 2.8; 1Pet 3.22;

²⁸ Şi când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi.

Filip 3.21;

²⁹ Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu învie morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?

³⁰ Şi de ce suntem noi în primejdie în orice clipă?

2Cor 11.26; Gal 5.11;

³¹ În fiecare zi eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cât este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.

1Tes 2.19; Rom 8.36; 2Cor 4.10-11; 2Cor 11.23;

³² Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu învie morţii, atunci „să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri”.

2Cor 1.8; Ecl 2.24; Isa 22.13; Isa 56.12; Luc 12.19;

³³ Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune”.

³⁴ Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun.

Rom 13.11; Efes 5.14; 1Tes 4.5;

³⁵ Dar va zice cineva: „Cum învie morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?”

Ezec 37.3;

³⁶ Nebun ce eşti! Ce semeni tu nu învie, dacă nu moare mai întâi.

Ioan 12.24;

³⁷ Şi când semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întâmplă: fie de grâu, fie de altă sămânţă.

³⁸ Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.

³⁹ Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.

⁴⁰ Tot aşa, sunt trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pământeşti.

⁴¹ Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.

⁴² Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire, şi învie în neputrezire;

Dan 12.3; Mat 13.43;

⁴³ este semănat în ocară, şi învie în slavă; este semănat în neputinţă, şi învie în putere.

Filip 3.21;

⁴⁴ Este semănat trup firesc, şi învie trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.

⁴⁵ De aceea este scris: „Omul dintâi, Adam, a fost făcut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.

Gen 2.7; Rom 5.14; Ioan 5.21; Ioan 6.33-57; Filip 3.21; Col 3.4;

⁴⁶ Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc vine pe urmă.

⁴⁷ Omul dintâi este din pământ, pământesc; Omul al doilea este din cer.

Ioan 3.31; Gen 2.7; Gen 3.19; Ioan 3.13-31;

⁴⁸ Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.

Filip 3.20-21;

⁴⁹ Şi, după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.

Gen 5.3; Rom 8.29; 2Cor 3.18; 2Cor 4.11; Filip 3.21; 1Ioan 3.2;

⁵⁰ Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.

Ioan 3.3-5;

⁵¹ Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,

1Tes 4.15-17; Filip 3.21;

⁵² într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.

Zah 9.14; Mat 24.31; Ioan 5.25; 1Tes 4.16;

⁵³ Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.

2Cor 5.4;

⁵⁴ Când trupul acesta, supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă.

Isa 25.8; Evr 2.14-15; Apoc 20.14;

⁵⁵ Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?”

Osea 13.14;

⁵⁶ Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.

Rom 4.15; Rom 5.13; Rom 7.5-13;

⁵⁷ Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!

Rom 7.25; 1Ioan 5.4-5;

⁵⁸ De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.

2Pet 3.14;

< 1Cor 14

1 Corinteni 15

1Cor 16 >

Textul cautat

Cum caut

Unde caut:

Cartea