1
În anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
2
„Fiul omului, pentru că Tirul a zis despre Ierusalim: „Ha! Ha! Este zdrobită poarta popoarelor!, şi se întoarce la mine! Mă voi îmbogăţi, căci el a rămas pustiu!”
7
Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată că aduc de la miazănoapte împotriva Tirului pe Nebucadneţar, împăratul Babilonului, împăratul tuturor împăraţilor, cu cai, care, călăreţi şi cu o mare mulţime de popoare.
9
Va îndrepta loviturile berbecilor săi împotriva zidurilor tale şi îţi va surpa turnurile cu maşinile lui.
10
Mulţimea cailor lui te va acoperi de praf, zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreţilor, roţilor şi carelor, când va intra Nebucadneţar pe porţile tale cum se intră într-o cetate cucerită.
11
Va călca toate uliţele tale cu copitele cailor lui şi-ţi va ucide poporul cu sabia, şi stâlpii mândriei tale vor cădea la pământ.
12
Îţi vor ridica bogăţiile, îţi vor prăda mărfurile, îţi vor surpa zidurile, îţi vor dărâma casele tale cele plăcute şi vor arunca în ape pietrele, lemnele şi ţărâna ta.
13
Voi face să înceteze astfel glasul cântecelor tale şi nu se va mai auzi sunetul harpelor tale.
14
Te voi face o stâncă goală, vei fi ca un loc în mare unde se vor întinde mreje de prins peştii şi nu vei mai fi zidit la loc. Căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.”
15
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu despre Tir: „Se vor cutremura ostroavele de vuietul căderii tale, de gemetele răniţilor şi de măcelul din mijlocul tău.