Biblia Online in limba Romana

Traducerea Dumitru Cornilescu

Iov

Vechiul Testament

Noul Testament

Selectioneaza un capitol:

Iov 30

¹ Şi acum!… Am ajuns de râsul celor mai tineri decât mine, pe ai căror părinţi nu-i socoteam vrednici să-i pun printre câinii turmei mele.

² Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mâinilor lor, când ei nu erau în stare să ajungă la bătrâneţe?

³ Sfrijiţi de sărăcie şi foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii.

⁴ Smulg ierburile sălbatice de lângă copăcei şi n-au ca pâine decât rădăcina de bucsău.

⁵ Sunt izgoniţi din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.

⁶ Locuiesc în văi îngrozitoare, în peşterile pământului şi în stânci.

⁷ Urlă printre tufişuri şi se adună sub mărăcini.

⁸ Fiinţe mârşave şi dispreţuite – sunt izgoniţi din ţară.

⁹ Şi acum, astfel de oameni mă pun în cântecele lor, am ajuns de batjocura lor.

Iov 17.6; Ps 35.15; Ps 69.12;

¹⁰ Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în faţă.

Num 12.14; Deut 25.9; Isa 50.6; Mat 26.67; Mat 27.30;

¹¹ Nu se mai sfiesc şi mă înjosesc, nu mai au niciun frâu înaintea mea.

¹² Ticăloşii aceştia se scoală la dreapta mea şi îmi împing picioarele şi îşi croiesc cărări împotriva mea ca să mă piardă.

Iov 19.12;

¹³ Îmi nimicesc cărarea şi lucrează ca să mă prăpădească, ei, cărora nimeni nu le-ar veni în ajutor.

¹⁴ Ca printr-o largă spărtură străbat spre mine, se năpustesc sub pocnetul dărâmăturilor.

¹⁵ Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vânt, ca un nor a trecut fericirea mea.

¹⁶ Şi acum, mi se topeşte sufletul în mine, şi m-au apucat zilele suferinţei.

Ps 42.4;

¹⁷ Noaptea mă pătrunde şi-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează.

¹⁸ De tăria suferinţei, haina îşi pierde faţa, mi se lipeşte de trup ca o cămaşă.

¹⁹ Dumnezeu m-a aruncat în noroi şi am ajuns ca ţărâna şi cenuşa.

²⁰ Strig către Tine, şi nu-mi răspunzi; stau în picioare, şi nu mă vezi.

²¹ Eşti fără milă împotriva mea, lupţi împotriva mea cu tăria mâinii Tale.

²² Mă ridici, îmi dai drumul pe vânt şi mă nimiceşti cu suflarea furtunii.

²³ Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întâlnesc toţi cei vii.

²⁴ Dar cel ce se prăbuşeşte nu-şi întinde mâinile? Cel în nenorocire nu cere ajutor?

²⁵ Nu plângeam eu pe cel amărât? N-avea inima mea milă de cel lipsit?

Ps 35.13-14; Rom 12.15;

²⁶ Mă aşteptam la fericire, şi când colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, şi când colo, a venit întunericul.

Ier 8.15;

²⁷ Îmi fierb măruntaiele fără încetare, m-au apucat zilele de durere.

²⁸ Umblu înnegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare şi strig ajutor.

Ps 38.6; Ps 42.9; Ps 43.2;

²⁹ Am ajuns frate cu şacalii, tovarăş cu struţii.

Ps 102.6; Mic 1.8;

³⁰ Pielea mi se înnegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.

Ps 119.83; Ps 102.3;

³¹ Harpa mea s-a prefăcut în instrument de jale, şi cavalul meu scoate sunete plângătoare.

< Iov 29

Iov 30

Iov 31 >

Textul cautat

Cum caut

Unde caut:

Cartea