Explicatia Cartii: 1Imparati

Cartile 1 si 2 Împarati cuprind o perioada de decadere si declin în istoria lui Israel. Ele încep cu împaratul David si termina cu împaratul Babilonului. Debuteaza cu constructia Templului si se încheie cu distrugerea lui. Încep cu o perioada de glorie si se termina în dezastru spiritual si robie nationala. Vremea împaratilor aduce în atentia noastra lucrarea profetilor biblici. l Împarati se termina cu lucrarea lui Ilie, acestui om de exceptie care a fost trimis de Dumnezeu sa întoarca poporul Israel din idolatrie la credinta cea adevarata. Stilul cartii arata lucrarea unui singur autor, chiar daca el a folosit si informatii din alte cronici ale vremii (1 Împarati 11:41; 14:29). Traditia evreiasca atribuie cartile acestea profetului Ieremia, în orice caz, cartile acestea au fost scrise înainte de distrugerea celui dintîi Templu.
Data: Aproximativ 550 î.Cr. Cartea acopere o perioada de 400 de ani de istorie înregistrînd cresterea si descresterea împaratiei lui Israel.
În originalul ebraic, 1 si 2 Împarati au format o singura carte. Traducatorii în limba greaca le-au despartit în doua pentru ca textul grec era mai lung cu o treime si sulurile de papirus pe care scriau ei erau limitate în lungime. Semnificatia titlului este evidenta: aceste carti înregistreaza evenimentele din timpul domniei împaratului Solomon si ai celorlalti împarati care s-au succedat la tronul lui Israel si Iuda.
În afara de timpul domniei lui Solomon, cartea 1 Împarati arata cum imediat dupa domnia lui Solomon, împaratia s-a divizat în alte doua împaratii: una în Nord continuînd sa poarte numele de Israel si una în sud cu numele de Iuda. Împaratia lui Israel cuprindea zece semintii si avea capitala la Samaria, în timp ce din împaratia lui Iuda au facut parte numai Iuda si Beniamin, iar capitala s-a aflat la Ierusalim. Pe tronul Samariei s-au perindat 19 împarati din semintii diferite. Ierusalimul a ramas credincios semintiei lui David din care s-au ridicat succesiv un numar de 20 de împarati.

Ca împartire, 1 Împarati se prezinta de la sine. Cele 22 de capitole sînt asezate în doua sectiuni egale. Primele 11 capitole sînt consacrate celor 40 de ani de domnie ai lui Solomon, iar celelalte 11 acopere primii 80 de ani de existenta separata a celor doua împaratii divizate.

Cuvinte cheia si teme caracteristice: Figura dominanta a cartii 1 Împarati este împaratul Solomon. Personalitatea lui este iesita din comun din trei puncte de vedere: ca înfaptuitor de istorie, ca influenta asupra societatii si ca semnificatie profetica mesianica.

Din punct de vedere istoric, Solomon reprezinta momentul de apogeu al monarhiei evreiesti. Domnia lui marcheaza culmea de abundenta materiala si de cultura la care s-a ridicat vreodata Israelul. Cine citeste capitolele 9 si 10 ale cartii îsi da repede seama ca nivelul ajuns de Solomon a stîrnit uimirea lumii de atunci. Solomon a fost si ultimul împarat care a domnit peste întreg Israelul. Singurul care va mai face acest lucru va fi Isus Cristos, cînd se va întoarce sa domneasca ca fiu al lui David pe tronul Ierusalimului.

Ca lider social, Solomon este una dintre cele mai coplesitoare prezente din cîte au existat vreodata, întelepciunea lui super-normala l-a facut o celebritate admirata de toti contemporanii. A alcatuit trei mii de proverbe pline de discernamînt si de pricepere si a compus o mie cinci cîntari care-l aseaza în fruntea celor mai prolifici poeti din toate timpurile. Prietenii si dusmanii i-au cazut în admiratie si s-au grabit sa faca pace cu împaratia lui. Abilitatea sa organizatorica si administrativa a produs un salt de cîteva secole peste nivelul cunoscut în lumea si civilizatia de atunci. Capacitatea lui afectiva si emotionala a fost iesita din comun (vezi Cîntarea Cîntarilor). Excesele lui maritale nu pot fi explicate decît daca acceptam acest punct de vedere. Atitudinea lui fata de Dumnezeu este punctul fragil din întreaga lui constitutie. Bogatia nemasurata si neîmpartita cu saracii poporului, multimea nevestelor si numarul mare de care de lupta sînt toate în contrast evident cu prevederile Legii date de Dumnezeu evreilor (Deut. 17:16-17). Desi este elocvent si înfocat în rugaciune, se observa la el o oarecare detasare de Dumnezeu. Abundenta l-a facut ca încet, încet sa se socoteasca daca nu suficient în sine însusi, cel putin mai putin dependent de ajutorul divin, în comparatie cu modestia si sentimentul de neputinta pe care l-am remarcat la tatal sau David, Solomon prezinta o siguranta de sine si o opulenta care-i îneaca spiritul. Gîndurile sale exprimate în cartea Eclesiastul ni-l prezinta drept un cunoscator plictisit al tuturor dimensiunilor vietii umane. Blazarea lui este evidenta si suparatoare.

Falimentul lui Solomon ca lider spiritual al poporului a demonstrat înca o data incapacitatea omului cazut în pacat de a sta într-o pozitie de totala autoritate. Nimeni n-a fost vreodata mai întelept ca Solomon si nimeni n-a avut la dispozitia sa mai multe resurse materiale si mai multa faima. Falimentul lui este reprezentativ si suficient pentru a explica falimentele noastre.

Apusul domniei lui Solomon prevesteste furtuna care se apropie. Tîrîta de iubire, inima lui îngaduie sa se cladeasca în Ierusalim temple pentru toti dumnezeii nevestelor lui. Chemos, Baal-Peor si Moloh intra cu fast în cetate si în inimile poporului. Israelul se prabuseste iarasi în idolatrie. Dumnezeu îl trimite pe proorocul Ahia sa-i vesteasca lui Solomon pedeapsa. Nimeni nu va mai aduna dupa el tot poporul într-o singura împaratie. Zece semintii vor trece sub stapînirea unui slujitor de al sau. Legamîntul Davidic însa va ramîne în picioare. David va avea mereu un urmas pe scaunul sau de domnie. Stapînirea lui va fi însa limitata la semintiile lui Iuda si Beniamin.

Solomon este mult mai interesant si mai important însa ca semnificatie tipologica mesianica. Asemeni tatalui sau David, el este unul dintre cele mai clare anticipari ale lucrarii lui Isus Cristos. ªi tot ca David, Solomon este un simbol pentru aspectul viitor al domniei lui Cristos asupra lumii. Exista comentatori care vad în David aspectul domniei mesianice din timpul mileniului, iar în Solomon aspectul domniei din Noul Ierusalim de dupa mileniu. Asupra acestor detalii nu putem sa zabovim si nici sa ne pronuntam în acest scurt studiu.

Prin ce simbolizeaza domnia lui Solomon aspecte din împaratia mesianica? Iata prin ce: Mai îmtîi, domnia lui a fost un timp de pace si odihna. Solomon n-a scos sabia din teaca în anii sai de domnie. În al doilea rînd, a fost o domnie caracterizata prin primatul întelepciunii si priceperii (1 Împarati 4 si 10). În al treilea rînd a fost vorba despre bogatie si slava - asa cum nu mai fusese nicaieri si niciodata, în al patrulea rînd a fost o domnie care s-a bucurat de faima si cinstire. Numele lui Solomon era renumit în toate împaratiile contemporane. În al cincilea rînd putem vorbi despre bucurie si siguranta. Iata ce putem citi în 1 Împarati 4:20,25: „Iuda si Israel erau în numar foarte mare... Ei mîncau si se veseleau...  au locuit în liniste fiecare sub via lui si sub smochinul lui, în tot timpul lui Solomon".

Din vestirile profetilor noi stim ca acestea sînt tocmai caracteristicile domniei mesianice viitoare a lui Cristos asupra lumii. Va fi pace si liniste: „Nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia, si nu vor mai învata razboiul" (Isaia 2:4). „Atunci lupul va locui împreuna cu mielul, si pardosul se va culca împreuna cu iedul; vitelul, puiul de leu si vitele îngrasate, vor fi împreuna, si le va mîna un copilas". (Isaia 11:6). Va fi un timp de întelepciune si pricepere asa cum n-a fost niciodata: „Pamîntul va fi plin de cunostinta Domnului ca fundul marii de apele care-l acopar" (Isaia 11:9; Habacuc 2:14). Va fi bogatie si slava asa cum n-a mai fost niciodata caci: „muntele (împaratia) Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înalta deasupra dealurilor, si toate neamurile se vor gramadi spre el" (Isaia 2:2; 11:10J. Va fi slava si cinstire asa cum nici o împaratie n-a avut vreodata pe fata pamîntului: „În ziua aceea, Vlastarul lui Isai va fi ca un steag pentru popoare; neamurile se vor întoarce la El, si slava va fi locuinta Lui" (Isaia 11:10). În împaratia mesianica va fi bucurie si siguranta pentru toti cei ce vor locui în ea. Profetul Mica scrie: „fiecare va locui sub vita lui si sub smochinul lui, si nimeni nu-l va mai tulbura. Caci gura Domnului ostirilor a vorbit" (Mica 4:4). Nu exista nimic mai minunat decît studierea acestor pasaje care ne vorbesc despre Împaratia Domnului Isus care sta gata sa vina. Chiar si numai o lectura fugara a lor ne face sa spunem plini de dorinta: „Vie împaratia Ta!"

Mesajul peste veacuri: Nu este greu de loc sa întelegem ce vrea Dumnezeu sa ne învete din cele întîmplate în cartea 1 Împarati. Textul care gazduieste acest mesaj este 1 Împ. 11:11-l3:

„Fiindca ai facut asa, si n-ai pazit legamîntul Meu si legile Mele pe care ti le-am dat, voi rupe împaratia de la tine si o voi da slujitorului tau. Numai nu voi face lucrul acesta în timpul vietii tale, pentru tatal tau David. Ci din mîna fiului tau o voi rupe. Nu voi rupe însa toata împaratia; voi lasa o semintie fiului tau, din pricina robului Meu David, si din pricina Ierusalimului pe care l-am ales".

Unde nu exista ascultare, nu exista viitor. Pentru cel semet, Dumnezeu nu pastreaza nici un loc sub soare. Smeritul însa va ramîne pururi în harul dumnezeiesc si Dumnezeu îi va asigura vesnicia.

SCHItA CaRtII

I. DOMNIA LUI SOLOMON 1-11
a. Ridicarea lui Solomon, 1:1-3:1

ÎNtELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 3:2-4:34
Solomon cere întelepciune, 3:2-15
Solomon dovedeste întelepciune, 3:16-28
Solomon aseaza administratori, 4:1-28
Solomon în marirea sa, 4:29-34

b. Templul lui Solomon, 5:1-8:66

FAIMA LUI SOLOMON, 9:1-10:29
Legamântul cu Domnul, 9:1-9
Darul dat lui Hiram, 9:10-14
Slujitorii lui Solomon, 9:15-25
Flota lui Solomon, 9:26-28
Vizita reginei din Seba, 10:1-13
Bogatiile lui Solomon, 10:14-29

CaDEREA LUI SOLOMON, 11:1-43
a. Motivul, 11:1-8
b. Avertizarea, 11:9-13
c. Dusmanii, 11:14-28
d. Profetia lui Ahia, 11:29-40
e. Moartea lui Solomon, 11:41-43

II. ÎMPaRatIILE DESPaRtITE 12-22

DIVIZAREA ÎMPaRatIEI, 12:1-24
Cererea triburilor din nord, 12:1-4
Raspunsul lui Roboam, 12:5-15
Revolta triburilor din nord, 12:16-24

a. Domnia lui Ieroboam în Israel, 12:25-14:20
b. Domnia lui Roboam în Iuda, 14:21-31
c. Domnia lui Abiam în Iuda, 15:1-8
d. Domnia lui Asa în Iuda, 15:9-24
e. Domnia lui Nadab în Israel, 15:25-31
f. Domnia lui Baesa în Israel, 15:32-16:7
g. Domnia lui Zimri în Israel, 16:15-20
h. Domnia lui Omri în Israel, 16:21-28
i. Domnia lui Ahab În Israel, 16:29-22:40

PROOROCUL ILIE
Ilie vesteste seceta, 17:1
Dumnezeu îl îngrijeste pe Ilie, 17:2-24
Ilie pe muntele Carmel, 18:1-46
Ilie fuge la Horeb, 19:1-18
Ilie H cheama pe Elisei, 19:19-21

î Domnia lui Iosafat în Iuda, 22:41-50
j. Domnia lui Ahazia în Israel, 22:51-53