biblia online cornilescu

Explicatia Cartii: 1Samuel


Cu cartea 1 Samuel începem sa citim cele trei grupe de carti duble din Vechiul Testament - 1 si 2 Samuel, 1 si 2 Împarati si 1 si 2 Cronici. Ele alcatuiesc împreuna o unitate distincta acoperind perioada istorica delimitata de ridicarea si prabusirea monarhiei în Israel, adica aproximativ 500 de ani scursi pe albia vremii între 1095-586 î.Cr. Cartea poarta numele autorului ei: Samuel, care talmacit înseamna „cerut de la Dumnezeu". În originalul evreiesc, cele doua carti ale lui Samuel, ca de altfel si celelalte doua carti duble, au format la început o singura carte, împartirea prezenta se datoreaza traducatorilor în limbile greaca si latina. Desi criticata de unii, împartirea actuala îsi are meritul ei, deoarece 2 Samuel, ocupîndu-se prin excelenta de cei 40 de ani de domnie ai împaratului David, merita sa alcatuiasca un volum aparte.
Fara nici o îndoiala, Samuel este cel ce a început sa scrie aceasta minunata cronica de istorie. Probabil ca primele 24 de capitole sînt în întregime ale lui. Restul a fost adaugat de Natan si Gad asa cum gasim lamurit în 1 Cronici 29:29 si în 1 Samuel 10:25.
Aproximativ 930 î.Cr. si cam 100 de ani dupa aceea. Cartea acopere o perioada de 115 ani din istoria lui Israel.
1 Samuel este o cronica a tranzitiei lui Israel de la teocratie la monarhie. Dumnezeu n-a vrut niciodata ca Israelul sa aiba un alt împarat în afara de El însusi. Dorinta Lui a fost ca sa ridice din mijlocul poporului conducatori iscusiti care sa se afle întotdeauna sub ordinele Lui. Legea si Marele Preot ar fi trebuit sa reglementeze viata poporului în ascultarea lor deplina de Domnul. Dar n-a fost asa. Israelul s-a departat de Dumnezeu, a iubit pacatul si s-a aplecat spre idolatrie. Lipsiti de limitarile Legii poporul ajunsese fara frîu. Solutia ar fi fost o întoarcere la Domnul si la „marturie", dar poporul a ales o alta cale: ei i-au cerut lui Samuel sa aseze un împarat peste ei, asa „cum ou toate neamurile" (1 Sam. 10:3). Cererea lor fusese anticipata de previziunile lui Dumnezeu. Aduceti-va aminte ce le spusese El prin Moise în Deuteronomul 17:14-20. Poate ca într-un fel, batrînii lui Israel au vazut în aceast pasaj nu un avertisment, ci o ultima portita de iesire din impas pentru viitor.

Continutul cartii 1 Samuel va putea fi tinut foarte usor în minte daca o vom numi: „cartea celor trei conducatori": Samuel (cap 1-7), Saul (cap. 8-15) si David (cap.16-31). Fireste, actiunile acestor trei oameni se suprapun în anumite texte, dar, în mare, împartirea aceasta a cartii este corecta.

Samuel este una ditre cele mai luminoase figuri din întreaga istorie a lui Israel. Cu greu am putea gasi scris ceva rau despre el în paginile Scripturii. Ca importanta, Samuel încheia sirul judecatorilor, este primul din sirul profetilor, întemeiaza prima miscare de educatie religioasa din istoria Israelului, întemeiaza monarhia asezînd pe tron primul împarat în persoana lui Saul, pentru ca mai apoi sa-l unga ca împarat pe David, cei care avea sa devina cel mai mare împarat din întreaga istorie a natiunii. Au mai existat sporadic si alti oameni despre care Biblia ne spune ca s-au numit profeti (Gen. 20:7; Num. 11:25; Jud. 6:8; Deut. 18:18), dar sirul profetilor biblici începe cu acest Samuel (Fapte 3:24; 13:20). El este cel care a întemeiat oficiul profetic si a înfiintat scolile profetilor (1 Sam. 10:5, 6, 11-12; 19:20).

Mai presus de orice, Samuel a fost însa un om al rugaciunii: el a fost nascut în urma staruintei în rugaciune (1 Sam. l:9-28), a fost un copil obisnuit cu rugaciunea (1 Sam. 3:1-19), a învatat poporul sa biruiasca prin rugaciune (7:5-10), cînd poporul a cerut un împarat, el a alergat la rugaciune (1 Sam. 8:6) si a continuat sa se roage pentru popor chiar si dupa ce l-au lepadat ca si conducator (1 Sam. 12:19-23). Lipsa unei vieti de rugaciune a fost privita de Samuel drept un pacat (1 Sam. 12:23).

Iata ce a realizat Dumnezeu prin viata lui Samuel: (1) i-a eliberat din robia filisteana, (2) i-a pregatit pentru împaratie, (3) le-a dat un loc permanent pentru chivot si (4) a întarit si mai mult preotia.

Saul, cel dintîi împarat al Israelului, a fost una dintre cele mai tragice figuri dintre personajele Vechiului Testament. El a început foarte promitator, însa a cunoscut apoi un declin teribil si a sfîrsit-o rusinos si lamentabil. Deasupra întregii lui vieti a plutit un aer de rîvna amestecat cu neascultare. Modestia i s-a transformat în mîndrie, adevarul în minciuna, rusinea în nerusinare si bunatatea fata de dusmani în ura si ucidere de prieteni. Pe piatra de pe mormîntul acestui prim împarat al Israelului s-ar potrivi o fraza pe care a rostit-o chiar el însusi, într-una din rarele clipe de luciditate care i-au întrerupt tulburarea sufleteasca de la sfîrsitul vietii: „Am lucrat ca un nebun!" (1 Sam. 26:21; vezi si 1 Sam. 13:13)

David, „lumina ochilor lui Dumnezeu", a fost una dintre cele mai marete personalitati din toate timpurile. El a îmbogatit coplesitor de mult istoria sociala, militara, religioasa si culturala a lui Israel. În 1 Samuel ne întîlnim cu David ca baietel la oi, cîntaret din arfa, purtator de arme, capetenie în lupta, ginere al împaratului, scriitor neîntrecut de psalmi, împarat uns de Samuel si... fugar ratacitor si nevinovat. Acest fiu al lui Iese si nepot al lui Boaz, din moabita Rut, a vazut lumina zilei în Betleem ca cel mai mic din cei 8 fii ai tatalui sau. La vîrsta de 18 ani a fost uns pentru prima data de Samuel ca împarat ales de Dumnezeu peste Israel si avea sa devina apoi cel mai important dintre toti împaratii lui Israel, întemeietorul dinastiei din care s-a nascut, „la plinirea vremii", Isus Cristos - Mesia.

Faima lui de cîntaret iscusit a ajuns la curtea împaratului Saul, unde a fost chemat sa intre în anturajul familiei regale. Prietenia lui cu Ionatan, fiul lui Saul, este una dintre cele mai frumoase si mai gingase pagini din istoria relatiilor dintre oameni. Cînd a fost promovat în fruntea armatei, vitejia si popularitatea lui printre evrei a stîrnit invidia împaratului care s-a hotarît sa-l omoare. Saul a încercat de 4 ori acest lucru (1 Sam. 19:10, 15, 20, 21, 23, 24). Dumnezeu avea însa alte planuri cu David si i-a ocrotit viata. Zbuciumul care a caracterizat aceasta perioada si urmarile lui în maturizarea deosebita a lui David pot fi vazute în continutul psalmilor 59 si 37.

Încercarile din tinerete au fost scoala prin care Dumnezeu îl pregatea pentru ceasul domniei peste Israel, înainte de a stapîni peste oameni, David a fost învatat sa fie stapîn pe el însusi si sa astepte, plin de încredere, initiativele si hotarîrile Domnului.

Ca pribeag, departe de amenintarile împaratului Saul, David a trait în mijlocul altor dusmani care amenintau sa-i ia viata. Din temerile acelor clipe s-a nascut psalmul 56 în care gasim credinta lui în Dumnezeu si totala lui abandonare în hotarîrile Celui Atotputernic, ajunse la o totala maturitate. 1 Samuel se termina cu moartea rusinoasa a lui Saul si ne lasa sa anticipam cu înfrigurare citirea lui 2 Samuel în care viata lui David va cunoaste împlinirea omului „dupa inima lui Dumnezeu" (1 Sam. 13:14).
Dumnezeu a chemat Israelul la o relatie unica si speciala cu El în virtutea careia El s-a proclamat împaratul lor nevazut. Din pricina nepriceperii lor, ei au renuntat la acest privilegiu si au cerut un împarat uman care sa le mearga în frunte. Solutia lor a însemnat un mare pas înapoi în destinul lor istoric. Suferintele ulterioare si tragedia lor nationala ne stau drept marturie. Din ceea ce scrie în cartea 1 Samuel putem învata ca neacceptarea cailor lui Dumnezeu, neatîrnarea de prezenta Lui nevazuta, refuzarea trairii prin credinta de dragul comoditatii solutionarilor omenesti vor atrage întotdeauna asupra noastra suferinte costisitoare si un sfîrsit rusinos.

Schita CartII

I. SAMUEL, ULTIMUL JUDECATOR l - 7

ANA, MAMA LUI SAMUEL
a. necazul ei, 1:1-8
b. rugaciunea ei, 1:9-18
c. copilul ei, 1:19-23
d. jertfa ei, 1:24-28
e. cîntarea ei, 2:1-W

SLUJIREA MICULUI SAMUEL
a. Situatia din Silo, 2:11-36
b. Domnul i se descopere, 3:1-21

RAZBOIUL CU FILISTENII
a. Înfringerea Israelului, 4:1-10
b. Pierderea chivotului, 4:11-17
c. Moartea lui Eli, I-Cabod, 4:18-22
d. Pedeapsa asupra filistenilor, 5:1-12
e. Filistenii trimit chivotul înapoi, 6:1-7:2
f. Campania de refacere spirituala, 7:3-17

II. SAUL, CEL DINTÎI ÎMPARAT 8-15

RIDICAREA LUI SAUL
a. Israelitii cer un împarat, 8:1-22
b. Alegerea lui Saul, 9:1-27
c. Încoronarea lui Saul, 10:1-27
d. Înfrîngerea Amonitilor, 11:1-15
e. Samuel înfrunta natiunea, 12:1-25

PRABUSIREA LUI SAUL
a. Razboiul cu filistenii, 13:1-7
b. Jertfa nelegiuita, 13:8-9
c. Sentinta rostita de Samuel, 13:10-14
d. Situatia se înrautateste, 13:15-23
e. Juramintele pripite, 14:1-52
f. Ascultarile partiale, 15:1-35

III. DAVID, ALESUL DOMNULUI 16-31

ASCENSIUNEA LUI DAVID
a. David uns împarat, 16:1-13
b. David adus la curtea lui Saul, 16:14-23
c. David si Goliat, 17:1-58
d. David si Ionatan, 18:1-4
e. David pizmuit de Saul, 18:5-16
f. David, ginerele împaratului, 18:17-30

DAVID ESTE PRIGONIT DE SAUL
a. David aparat de Ionatan, 19:1-7
b. David aparat de Mical, 19:8-17
c. David aparat de Samuel, 19:18-24
d. David, aparat de Ionatan, 20:1-42
e. David aparat de Ahimelec, 21:1-9
f. David aparat de Achis, 21:10-15

DAVID Sl CEATA LUI
a. În pestera Adulam si la Mitpe, 22:1 -5
b. Saul ucide preotii din Nob, 22:6-23
c. David scapa Cheila, 23:1-12
d. În pustia Zif si Maon, 23:15-29
e. En-Ghendi. David cruta pe Saul, 24:1-22
f. David si Nabal, 25:1-35
g. David si Abigail, 25:36-44
h. Pustia Zif. David cruta pe Saul, 26:1-25

DAVID ÎN TARA FILISTENILOR
a. ªederea lui la tiglad, 27:1-12
b. Filistenii se lupta cu Israelul, 28:1-4
c. Saul cheama mortii, 28:5-14
d. Mesajul lui Samuel, 28:15-19
e. Groaza lui Saul, 28:20-25
f. David este trimis înapoi, 29:1-11
g. David îi biruieste pe Amaleciti, 30:1-19
h. Împartirea prazii, 30:20-25
i. Darurile trimise în Iuda, 30:26-31

MOARTEA LUI SAUL
a. Israelul batut de filisteni, 31:1
b. Moartea lui Saul si Ionatan, 31:2-10
Cauta in biblie
Versetul Zilei
Facebook