Explicatia Cartii: 2Cronici

Cartea 2 Cronici este o dizertatie istorica pe tema: Soarta unei natiuni depinde de atitudinea ei fata de Domnul. Cazul studiat este: „Împaratia lui Iuda". Cartea este continuarea lucrarii începute în cea dintîi carte a Cronicilor.
Continutul Cronicilor se termina brusc cu o fraza întrerupta la jumatate (2 Cron. 36:23). Continuarea ei se poate gasi în primele versete ale cartii lui Ezra, carturarul (Ezra 1:2-4). Concluzia fireasca ce se poate trage din aceasta „coincidenta" este ca ambele carti au acelasi autor, desi numai cea din urma îi poarta numele.
Dupa darea edictului lui Cir care a permis reîntoarcerea evreilor în Israel, probabil între anii 450-425 î.Cr. (1 Cron. 3:16-24; 9:1)
2 Cronici este o carte tragica cu un început glorios, dar cu un final teribil. Primele 9 capitole ne redau cei 40 de ani de domnie ai lui Solomon. Restul capitolelor se concentreaza asupra istoriei împaratiei lui Iuda pîna în vremea robiei babiloniene. Nu este cazul sa zabovim aici asupra fiecaruia dintre cei 20 de împarati care s-au succedat la tronul Ierusalimului. Este suficient sa spunem ca ei sînt analizati de autor prin prisma relatiei personale pe care au avut-o ei cu Domnul. Ascensiunea sau declinul împaratiei lui Israel nu s-au datorat factorilor economici sau politici, ci starii lor spirituale în legatura lor cu Dumnezeu: „ªi în timpul cînd a cautat pe Domnul, Dumnezeu l-a facut sa propaseasca" (2 Cron. 26:5), „Iotam a ajuns puternic, pentru ca si-a urmat necurmat caile înaintea Domnului, Dumnezeului sau" (2 Cron. 27:6), „Ahaz... El n-a facut ce este bine înaintea Domnului... Domnul, Dumnezeu l-a dat în mîinile împaratului Siriei" (2 Cron. 28:1-5).

Într-un sens foarte larg, Israelul, ca popor, este prezentat în cartile Cronicilor ca si „casa lui Iehova". Dumnezeu îi spune lui David: „Domnul îti va zidi o casa" (1 Cron. 17:10). Tot ceea ce se întîmpla în popor este în functie de atitudinea lor fata de Dumnezeu si ca urmare a binecuvântarilor sau pedepselor pe care le trimite El asupra natiunii: „Caci voi cinsti pe cine Ma cinsteste, dar cei ce Ma dispretuiesc, vor fi dispretuiti" (1 Sam. 2:30).

Cuvinte cheie si teme caracteristice: Toata actiunea istorica poate fi grupata pe doua coloane în fruntea carora se poate scrie: „ascultare" si „neascultare". Cronicile sînt lectii pedagogice pentru copiii lui Dumnezeu din toate timpurile.

Mesajul peste veacuri: A fost adevarat atunci si este adevarat si acum; este adevarat pentru neamuri întregi si este adevarat pentru fiecare om în parte: Cea dintîi si cea mai de capetenie datorie a oricarui tron este o buna relatie cu templul. Spusa în cuvintele nemuritoare ale Domnului Isus aceasta axioma suna asa: „Cautati mai întîi împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate celelalte lucruri vi se vor da pe "deasupra" (Matei 6:33).
I. DOMNIA LUI SOLOMON I- 9
a. Împaratul Solomon, 1:1-17

TEMPLUL LUI SOLOMON
Pregatiri pentru Templu, 2:1-18
Construirea Templului, 3:1-4:22
Dedicarea Templului, 5:1-7:22

b. Faima lui Solomon, 8:1-9:29
c. Moartea lui Solomon, 9:13-28

II. ÎMPaRAtII LUI IUDA, 10-36

a. ROBOAM
Roboan produce dezbinarea, 10:1-19
Roboam slujeste Domnului, 11:1-23
Roboam paraseste pe Domnul, 12:1-16

b. Abia, 13:1-22
c. Asa, 14:1-16:14

d. IOSAFAT
Reforma religioasa, 17:1-19
Alianta cu Ahab, 18:1-19:3
Alte reforme, 19:4-11
Biruinta asupra lui Moab si Amon, 20:1-30
Ultimele lui zile, 20:31-37

e. Ioram, 21:1-20
f. Ahazia, 22:1-9
g.Atalia, 22:10-23:15
h. Ioas, 23:16-24:27
i. Amatia, 25:1-28
f. Ozia, 26:1-23
j. Iotam, 27:1-9
k. Ahaz, 28:1-27

l. EZECHIA
Trezirea spirituala, 29:1-31:21
Biruinta asupra asirienilor, 32:1-23
Ultimele lui zile, 32:24-33

m. Manase, 33:1-20
n. Amon, 33:21-25
o. Iosia, 34:1-35:27
p. loahaz, 36:1-4
r. Ioiachim, 36:5-8
s. Ioiachin, 36:9-10
s. Zedechia, 36:11-21

III. DECRETUL LUI CIRUS 36:22-23