biblia online cornilescu

Explicatia Cartii: 2Samuel


1 Samuel ne-a prezentat falimentul împaratului ales de oameni: Saul. 2 Samuel ne aseaza înaintea ochilor frumoasa domnie a unui împarat „dupa inima lui Dumnezeu": David. Singurul motiv pentru care cartea poarta numele de „2 Samuel" este acela ca în original continutul ei a alcatuit o singura carte împreuna cu cartea „1 Samuel".
Cronicarii care au pastrat scrisa amintirea acestor evenimente nu sînt cunoscuti cu certitudine, 1 Cronici 29:29-30 ni-i indica drept autori pe doi profeti: Natan si Gad.
Este nesigura, plasata însa cu certitudine undeva în cuprinsul secolului 10 dinaintea lui Cristos.
2 Samuel poate fi o carte usor de memorat daca o vom considera drept o carte biografica. Subiectul ei poate fi formulat astfel: 40 de ani de domnie din viata împaratului David (2 Sam. 5:4-5).

David a preluat conducerea lui Israel într-un timp în care natiunea se afla într-o stare haotica. Moartea lui Saul fusese în acelasi timp si tragica si rusinoasa. Prima experienta a Israelului cu monarhia sfîrsise într-un total esec. Începutul cartii „2 Samuel" ni-l arata pe David întors la ticlag dupa biruinta pe care o avusese asupra Amalecitilor (2 Sam.1:1). El era obosit în trup, dar bucuros în suflet pentru victoria repurtata. Grija lui cea mare însa era la soarta celeilalte batalii: aceea dintre filisteni si Israel. Dupa trei zile, David primeste vestea ca Israelul a fost învins. Durerea lui David este sincera si nemîngîiata. Cu aceasta ocazie iese în relief toata frumusetea caracterului sau. Cîntarea de jale scrisa de el pentru Saul si mai ales pentru Ionatan (1: 17-27) este o elegie a unui suflet îndragostit si neatins de morbul dusmaniei, în ciuda nebuniei ucigase a lui Saul, David l-a iubit pîna la capat.

Începuturile domniei lui David au fost modeste si pline de momente de descurajare, dar împaratul a avut o credinta nestramutata în Dumnezeu. Caracteristica vietii lui David a fost o totala subordonare fata de initiativele si orarul lui Dumnezeu.

Sub conducerea lui David, Israelul a ajuns la apogeul puterii si stralucirii. Timpul domniei lui si timpul domniei fiului sau Solomon sînt cunoscute drept „epoca de aur a Israelului". David a eradicat idolatria din tara. Conducerea lui militara a fost geniala si teritoriile cucerite de el au dus Israelul la cea mai mare întindere geografica din toata istoria lui. Faima si bogatia adusa de el evreilor era cunoscuta pretutindeni. Negustorii evrei cutreierau pamîntul între Nil, Tigru si Eufrat sau alunecau pe corabiile marilor pîna spre tarmuri exotice si îndepartate. Dumnezeu a rînduit ca pe vremea domniei lui David si Egiptul si puterea Mesopotamiei, cele doua puncte traditionale de dominatie mondiala, sa fie intrate într-o totala eclipsa. Pentru cîteva decenii, Israelul s-a aflat în fruntea natiunilor lumii. Puterea, cultura, faima si luxul aveau atunci o singura capitala: Ierusalimul. Tronul asezat în acest oras îsi exercita influenta asupra populatiei întregii lumii. De ce a facut Dumnezeu aceste lucruri pentru David? Raspunsul nu este greu de gasit. David a acceptat sa fie toata viata lui autoritatea numarul 2 în Israel. Secretul reusitelor lui este întoarcerea la spiritul teocratiei. Împaratul David s-a subordonat împaratului cerurilor cautînd toata viata lui sa faca numai „voia Domnului" (Fapte 13:22; 1 Sam. 13:13-14). În inima lui David, Iehova a fost tot timpul adevaratul împarat al lui Israel. Pe sine s-a considerat doar un fel de reprezentant vizibil al divinitatii. Aduceti-va aminte de felul în care s-a purtat el cu Saul: de refuzul sau repetat de a-si face singur dreptate si respectul nelimitat fata de „unsul Domnului" (1 Sam. 24:6; 26:10-11). Remarcati totala lui dependenta de indicatiile divine: s-a nagat atunci cînd a fost în momente de criza (1 Sam. 23:2, 10-12), s-a rugat atunci cînd a început domnia (2 Sam 2:1) si a asteptat hotarîrile lui Dumnezeu atunci cînd a fost prigonit si blestemat pe nedrept (2 Sam. 16:5-12). Probabil ca tocmai aceasta caracteristica a comportamentului lui a fost aceea care l-a facut pe Dumnezeu sa-l numeasca „un om dupa inima Lui" (1 Sam. 13:13-14). Altfel este greu sa accepti aceasta numire pentru un om care a avut pacate si defecte care i-au întunecat ultimii ani ai vietii. Pentru cititorul atent, viata lui David se împarte în doua jumatati distincte. Cea de pîna la pacatuirea cu Bat-ªeba si cea de dupa aceasta cadere. Chiar si cartea le acorda fiecareia parti egale: 12 capitole pentru ascensiunea glorioasa a lui David si tot 12 capitole pentru necazurile care i-au marcat cea de a doua perioada a vietii.

Cuvinte cheie si teme caracteristice: În 2 Samuel 7:11-16 ne întîlnim cu legamîntul Davidic. Importanta lui se extinde nu numai asupra istoriei familiei lui David, ci si asupra istoriei întregii omeniri, mai ales în partea ei viitoare. Legamîntul Davidic este cheia divina pentru întelegerea planului lui Dumnezeu în istorie. Din momentul încheierii lui, evreii au stiut ca Mesia va veni din linia genealogica a lui David. Ei pastreaza aceiasi convingere si astazi (Isaia 11:1; Ieremia 23:5; Ezechiel 37:25; ca si Luca 1:30-33). Legamîntul în sine contine cîteva elemente distincte: (1) confirmarea tronului lui Israel. Pîna la acest pasaj, monarhia fusese o dorinta vinovata a evreilor. De acum înainte, tronul lui Israel intra în istorie ca o institutie divina, (2) consacrarea familiei lui David ca familie împarateasca. Lui David i se promit trei lucruri: o „casa" cu semnificatia unei linii continue de descendenti, un „tron" cu semnificatia autoritatii împaratesti si o „împaratie" cu semnificatia unui domeniu de exercitare a autoritatii. 2 Samuel 7:16 ne declara ca promisiunea acestor trei elemente este „pe vecie". Cel de al treilea element este: (3) anuntarea programului mesianic. Caracterul vesnic al celor trei promisiuni facute lui David implica împlinirea lor finala în viata lui Mesia (Isaia 9:7).

Legamîntul Davidic marcheaza cea de a patra treapta de dezvoltare a promisiunilor mesianice. Lui Adam i s-a facut o primisiune care privea rasa umana în general; lui Avraam i s-a facut o promisiune care privea Israelul ca natiune; prin Iacov s-a facut o promisiune speciala semintiei lui Iuda, iar acum se identifica o familie din semintia lui Iuda: casa lui David. Ramîne doar ca Isaia sa mai adauge ca „samînta femeii", fiul lui Avraam, Leul din semintia lui Iuda si odrasla lui David va fi nascut... dintr-o fecioara (Isaia 7:14).
Cele doua jumatati ale cartii ne spun clar ca exista o plata care trebuieste platita pentru pacat. Gresala lui David în cazul lui Bat-ªeba si Urie a atras asupra împaratului si asupra casei lui agonia pedepsei. O clipa de ratacire a dus la ani de suferinte. Dreptatea lui Dumnezeu se aplica fara discriminare asupra tuturor celor ce pacatuiesc, oricare ar fi pozitia lor înaintea Domnului. Exista însa chiar si în pedepsele Domnului o portie de har (2 Sam. 24:14).

SCHItA CaRtII

I. RIDICAREA LUI DAVID 1-12

ÎMPaRAT PESTE IUDA
a. Vestea morti lui Saul, 1:1-10
b. Reactia lui David, 1:11-16
c. Cîntarea de jale, 1:17-27
d. David este uns împaratia Hebron, 2:1-7
e. Is-Boset, rivalul lui David, 2:8-11

RaZBOIUL CIVIL
a. Abner se lupta cu Ioab, 2:12-32
b. Abner îl paraseste pe Is-Boset, 3:1-21
c. Ioab îl omoara pe Abner, 3:22-39
d. Is-Boset este asasinat, 4:1-12

ÎMPaRAT PESTE TOT ISRAELUL
a. David este uns împarat peste Israel, 5:1-6
b. Stabilirea capitalei la Ierusalim, 5:7-25
c. Chivotul este adus la Ierusalim, 6:1-23

LEGaMÎNTUL DAVIDIC
a. Dorinta lui David, 7:1-3
b. Promisiunea dumnezeiasca, 7:4-17
c. Reactia lui David, 7:18-29

CONSOLIDAREA ªl EXTINDEREA ÎMPaRatIEI
a. Biruintele lui David, 8:1-14
b. Înaltii slujbasi ai lui David, 8:15-18
c. David si Mefiboset, 9:1-13
d. Biruinta asupra Amonitilor, 10:1-19

PaCATUL LUI DAVID CU BAT-ªEBA
a. Comoditatea, 11:1
b. Ispitirea, 11:2
c. Pacatuirea, 11:3-5
d. Perversitatea, 11:6-13
e. Crima, 12:14-25
f. Rezolvarea pacatoasa, 12:26-27

II. NECAZURILE LUI DAVID 12-24

DUMNEZEU MUSTRa ªl PEDEPSEªTE
a. Natan spune o întîmplare, 12:1-5
b. Reactia lui David, 12:6
c. Natan condamna pe fata, 12:7-9
d. Rostirea sentintei, 12:10-12
e. David se recunoaste vinovat, 12:13-14
f. Moartea copilului, 12:15-23
g. Nasterea lui Solomon, 12:24-25
h. Refacerea autoritatii, 12:26-31

NECAZURI ÎN FAMILIA LUI DAVID
a. Amnon curveste cu sora sa, 13:1-22
b. Amnon este omorît de Absalom, 13:23-29
c. Absalom fuge în exil, 13:34-39
d. Ioab mijloceste pentru Absalom, 14:1-20
e. Absalom este iertat si adus înapoi, 14:21 -33
f. Rascoala lui Absalom, 15:1-12
g. Fuga lui David, 15:13-37
h. tiba înnegreste pe Mefiboset, 16:1-4
i. ªimei bleastama pe David, 16:5-14
î. Husai la Absalom, 16:15-19
j. Absalom asculta de Ahitofel, 16:20-23
k. Husai înfrunta pe Ahitofel, 17:1-14
l. Moartea lui Ahitofel, 17:15-23
m. David la Mahanaim, 17:24-18:4
n. Absalom ucis de Ioab, 18:5-18
o. Jalea lui David, 18:19-33

NECAZURI ÎN ÎMPaRatIE
a. Descumpanirea poporului, 19:1-8
b. Refacerea armoniei în împaratie, 19:9-43
c. Rascoala lui ªeba, 20:1 -3
d. Amasa asasinat de Ioab, 20:4-13
d. Uciderea lui ªeba, 20:14-22
e. Dregatorii lui David, 20:23-26
f. Foamete de trei ani, 21:1-14
g. Filistenii pornesc alt razboi, 21:15-22
h. Cîntarea lui David, 22:1-51
i. David lauda legamîntul, 23:1-7
î. Vitejii lui David, 23:8-39
j. Numaratoarea poporului, 24:1-9
k. Pedeapsa prin ciuma, 24:10-25
Cauta in biblie
Versetul Zilei
Facebook