Explicatia Cartii: Ezechiel

„Fiul omului, te pun pazitor peste casa lui Israel! Cînd vei auzi un cuvînt care iese din gura Mea, sa-i înstiintezi din partea Mea" (Ezec. 3:16-21).

Isaia este profetul Fiului lui Dumnezeu; Ieremia este purtatorul de cuvînt al Tatalui, care-si disciplineaza copiii; Ezechiel este proorocul Duhului, numit în text: „slava Domnului".
Cartea poarta numele autorului ei care se poate traduce prin „Dumnezeu întareste" sau „Domnul este taria mea".
Ca si Isaia, Ezechiel a fost si preot si profet. El se pregatea sa slujeasca Domnului la Templul din Ierusalim, dar nu a mai avut ocazia s-o faca. Preotii erau instalati în slujire numai de la vîrsta de 30 de ani, iar Ezechiel a fost dus în robia babiloniana în anul 597 î.Cr., pe cînd avea numai 25 de ani. Dupa înca cinci ani petrecuti în Babilon, Ezechiel si-a început slujirea printre poporul captiv de la rîul Chebar. Timp de cel putin 22 de ani activeaza ca preot si profet (Ezec. 29:17). Se casatoreste, dar nu stim daca a avut sau nu copii din aceasta casatorie.
Amanuntele date de Ezechiel ne ajuta sa stabilim foarte usor data scrierii. Fiecare sectiune profetica a cartii debuteaza cu data la care a fost primita de la Domnul si transmisa oamenilor. Activitatea profetica a lui Ezechiel a început în luna Iulie din anul 593 î.Cr. si a continuat cel putin pîna la vremea mentionata în ultima profetie înregistrata de textul cartii, adica: luna Aprilie din anul 571 î.Cr. Ezechiel a fost contemporan cu Ieremia si Daniel. Cam de aceiasi vîrsta cu Daniel, dar mult mai tînar decît Ieremia, profetul a fost mult influentat de „profetul lacrimilor” caruia i-a continuat aparent trei dintre profetiile sale: (1) vedenia cazanului pus pe foc (Ezec. 11:1-12; 24:3-14; comparate cu Ier. 1:13-15), (2) zicala strugurilor acrii (Ezec. 18:2-32; comparat cu Ier. 31:29-30) si (3) pilda celor doua surori (Ezec. 23:1-49; comparat cu Ier. 3:6-11).
Ezechiel ajunge la Babilon cu 9 ani dupa Daniel, facînd parte din cei 10.000 de captivi luati de Nebucadnetar în timpul domniei lui Zedechia (2 Împ. 24:11-18). El îsi începe activitatea dupa 5 ani de robie, spulberînd chiar de la început nadejdiile false ale celor care credeau ca robia va fi scurta si ca evreii se vor întoarce foarte repede acasa. Cartea lui Ezechiel a fost un mesaj adresat natiunii. Evreii trebuiau convinsi ca nu poate fi vorba despre o întoarcere în tara promisa, mai înainte de a se produce o totala întoarcere la Dumnezeu. Acest mesaj îsi atinge punctul maxim în pasajul din Ezec. 18:30-32:

„Întoarceti-va si abateti-va de la toate faradelegile voastre, pentru ca sa nu va duca nelegiuirea la pieire. Lepadati de la voi toate faradelegile, prin care ati pacatuit, faceti-va rost de o inima noua si un duh nou. Pentru ce vreti sa muriti, casa a lui Israel? Caci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceti-va dar la Dumnezeu, si veti trai".

Cartea lui Ezechiel are un caracter autobiografic si este aranjata într-o ordine cronologica. Continutul cartii înregistreaza activitatea lui Ezechiel ca profet. Proorociile rostite de Ezechiel pot fi rezumate si împartite în felul urmator: (a) profetii adresate situatiei prezente: judecata Ierusalimului si a poporului evreu (Ezec. 4-14), (b) profetii despre viitor - destinul natiunilor (Ezec. 25-39) si (c) profetii despre vremea sfîrsitului: Templul, închinarea, cetatea (Ezec. 40-48).

Ezechiel este un prooroc foarte putin citat în Noul Testament. Nu-l gasim în textul Evangheliilor sau al epistolelor, dar el apare în toata maretia lui în cartea Apocalipsei. Pentru cel ce cunoaste Biblia, nu este nici un secret ca Ezechiel si Ioan sînt amîndoi profeti apocaliptici. ªi unul si celalalt au avut harul sa primeasca de la Domnul descoperiri extraordinare despre vremurile sfîrsitului, în care Dumnezeu va face ceruri noi si un pamînt nou în care va locui neprihanirea. Multe din pasajele cartilor lor pot fi citite si studiate în paralel. Iata de exemplu viziunea scaunului de domnie al lui Dumnezeu:

„Deasupra cerului care este peste capetele lor, era ceva ca o piatra de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care sedea pe el" (Ezec. 1:26).

„Numaidecît am fost rapit în Duhul. ªi iata ca în cer era pus un scaun de domnie, si pe scaunul acesta de domnie sedea Cineva. Cel ce sedea pe el, avea înfatisarea unei pietre de iaspis si de sardiu; si scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ca o piatra de smaragd la vedere" (Apoc. 4:2-3).

Ca si cartea lui Ioan, si proorociile lui Ezechiel sînt pline de vedenii (Ezec. 8), pilde (Ezec. 17), poeme (Ezec. l9), proverbe (Ezec. 12:22, 23; 18:2) si tablouri cu încarcatura simbolica. Specificul acesta mai are înca o explicatie. Pîna la caderea Ierusalimului, Dumnezeu l-a facut literalmente pe Ezechiel mut (Ezec. 3:26, 27). Asa ca mesajul lui catre popor nu a putut fi transmis prin vorbe, ci prin intermediul gesturilor si al simbolurilor. Din cauza acestei situatii, profetul a fost împins de cîteva ori de Dumnezeu în situatii dificile. A trebuit sa umble gol, sa stea legat cu frînghii, sa manînce baliga de animal, etc. Cel mai greu de purtat dintre toate semnele profetice a fost însa moartea sotiei sale, produsa chiar în ziua în care a cazut Ierusalimul (Ezec. 24:15-27). Pentru ca glasul lui Ezechiel catre popor sa sune la fel cu glasul Dumnezeului lor, Domnul a vrut ca profetul sa guste ceva din durerea pe care Dumnezeu însusi a simtit-o cînd a încuviintat pedepsirea cetatii favorite.

Unul dintre cele mai grafice capitole ale cartii lui Ezechiel este capitolul 37 în care gasim viziunea vaii oaselor. Nicaieri în Biblie nu este descrisa mai plastic refacerea si renasterea poporului evreu. ªi tot nicaieri în Biblie nu se gaseste mai clar declaratia ca Dumnezeu nu si-a terminat planurile cu evreii. Dumnezeu poate sa-i ridice chiar si din morminte pentru a-i aseza în matca destinului lor mesianic.

Cuvinte cheie si teme caracteristice: Expresia caracteristica a cartii este „slava Domnului". Ea apare de 12 ori în primele 11 capitole, dispare apoi din text, pentru ca sa reapara în capitolul 43 al cartii. Capitolul l debuteaza cu descrierea slavei ceresti, iar capitolele 40-48 încheie cartea cu descrirea instaurarii slavei lui Dumnezeu pe pamînt („Tatal nostru care esti în ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau; faca-se voia Ta; vie împaratia Ta; precum în cer asa si pe pamînt" - Matei 6:9-10). Între aceste doua extreme, cartea lui Ezechiel ne prezinta ce s-a întîmplat cu slava Domnului în împaratia lui Iuda. În Ezechiel 8 îl vedem pe profet dus de Domnul la Ierusalim ca sa fie martor la idolatria poporului si pentru a asista la plecarea slavei Domnului din cetate.

În Vechiul Testament, slava Domnului era semnul prezentei lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Locul ei era între heruvimii harului de pe chivotul legamîntului din Cortul întîlnirii. Din pricina pacatelor poporului, în timpul vietii lui Ezechiel, Dumnezeu trimite asupra evreilor pedeapsa robiei. Înainte însa de caderea Ierusalimului, slava Domnului paraseste treptat cetatea. Mai întîi, ea „s-a ridicat dintre heruvimul pe care era si s-a îndreptat spre pragul casei" (Ezec. 9:3). Aceasta miscare a ei a facut ca Templul sa se umple de nor si curtea de stralucire (Ezec. 10:4). Apoi „slava Domnului a plecat din pragul Templului, si s-a asezat pe heruvimi. Heruvimii si-au întins aripile... si s-au oprit la intrarea portii Casei Domnului spre rasarit" (Ezec. 10:18-19). „Dupa aceea... slava Domnului s-a înaltat din mijlocul cetatii, si s-a asezat pe muntele de la rasaritul cetatii" (Ezec. 11:22-23). Plecarea slavei Domnului din Ierusalim s-a facut cu o încetineala si cu o maiestate care subliniaza parca regretul cu care Dumnezeu trebuie sa se desparta de cetate si sa îngaduie distrugerea ei. Cînd slava a plecat, a început prapadul.

Ezechiel nu se opreste însa aici. Profetia lui ridica valul de la orizontul viitorului. Capitolele finale ale cartii lui proclama întronarea împaratiei lui Israel si revenirea slavei: „M-a dus la poarta, la poarta dinspre rasarit. ªi iata ca slava Dumnezeului lui Israel venea de la rasarit... Slava Domnului a intrat în Casa pe poarta dinspre rasarit. Atunci, Duhul m-a rapit si m-a dus în curtea dinlauntru. ªi Casa era plina de slava Domnului!" (Ezec. 43: l -5).
Nu trebuie sa cautam prea mult pentru a descoperi care este ideea principala si mesajul central din cartea lui Ezechiel. Ele se gasesc pe aproape fiecare fila a cartii. Cu variatii minime, fraza: „ªi vor sti ca Eu sînt Domnul" se repeta de nu mai putin de 70 de ori. Ea este folosita de 29 de ori atunci cînd se vorbeste despre pedeapsa pe care o va aduce Iehova asupra Ierusalimului; de 24 de ori atunci cînd se vorbeste despre judecata divina care va cadea asupra neamurilor; si de 17 ori atunci cînd se vorbeste despre viitoarea restaurare a Israelului si despre binecuvîntarea care va veni asupra lui la vremea sfîrsitului. Aceasta observatie da pe fata însasi chintesenta cartii. Ezechiel anunta ca poporul ales, si toate celelalte popoare ale lumii, vor ajunge sa cunoasca în scurgerea vremii ca Iehova este singurul si adevaratul Dumnezeu, Suveran absolut asupra neamurilor si asupra istoriei.

Aceasta se va face prin trei actiuni distincte:

(a), mai întîi este vorba despre pedepsirea Ierusalimului si despre ducerea poporului ales în robie, lucru despre care noi stim astazi ca s-a întîmplat întocmai;

(b), în al doilea rînd, prin judecata si pedepsirea popoarelor existente în zilele lui Ezechiel, lucru despre care iarasi noi stim ca s-a întîmplat întocmai; si

(c), în al treilea rînd, prin prezervarea Israelului si prin finala lui restaurare în pozitia si privilegiile de popor al Legamîntului. Aceasta s-a întîmplat partial o data cu reîntoarcerea din robia Babiloneana a „ramasitei" sub conducerea lui Ezra si Neemia, se întîmpla acum prin supravietuirea miracuIoasa a Israelului si îsi va avea curînd încununarea în instaurarea împaratiei Mielului.

Redus la o singura afirmatie, cartea lui Ezechiel spune: „ªi veti cunoaste ca Eu sînt Domnul!".
Viziunea initiala si chemarea profetului Ezechiel în slujba (1-3)

1. PREZENT - JUDECATA IERUSALIMULUI ªI A POPORULUI (4-24)
Pilde si profetii despre apropierea pedepsei (4-7)
Viziunea Templului si a cetatii: Slava Domnului pleaca (8-11)
Alte simboluri si mesaje despre judecata (12-24)

2. VIITOR - DESTINUL NAtIUNILOR (25-39)
Judecati asupra popoarelor straine (25-32)
Dupa judecata Israelul va fi restaurat (33-37)
Distrugerea lui GOG si MAGOG; înaltarea Israelului (38-39)

3. VREMEA SFÎRªITULUI: TEMPLUL, ÎNCHINAREA, CETATEA (40-48)

TEMPLUL recladit si slava cea noua (40:1 - 43:12)
ÎNCHINAREA reînnoita, rîul cel sfînt (43:13- 47:12)
tARA re-împartita si
CETATEA lui Dumnezeu (47:13- 48:35)