Explicatia Cartii: Proverbe

Cartea aceasta nu trebuie judecata dupa volum, ci dupa imensitatea întelepciunii pe care o gazduieste. Mii de volume din bibliotecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, cît ne poate ajuta aceasta singura carte. Autorul ei nevazut este Dumnezeu, iar priceperea ei, desi nascuta în sferele cerului este destinata sa revolutioneze viata terestra.
Un proverb este un discurs de întelepciune redus la o singura fraza.
Textul cartii îl mentioneaza pe Solomon drept autor la începutul fiecareia din cele trei sectiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon stim deja ca a fost autorul a 3.000 de proverbe si a 1.005 cîntari (1 Împ. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit sa editeze o carte de întelepciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru întelepciune (1 Împ. 3:5-9) si a primit-o asa cum nu i-a mai fost data nici unui om de pe fata pamîntului (1 Împ. 4:29-31). Stralucirea gîndirii lui l-a facut celebru în lumea de atunci si a atras admiratia celor veniti de la mari departari ca sa-l vada si sa-l asculte (1 Împ. 4:34; 10:1-l3, 24). Contributia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensa. Capacitatea lui de sinteza, intuitia si clarviziunea lui sînt si astazi proverbiale. Asta nu înseamna ca tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul sau nemijlocit. El însusi ne spune ca i-a placut sa zaboveasca îndelung asupra întelepciunii raspîndite de scrierile altora: „Pe lînga ca Ecleziastul a fost întelept, el a mai învatat si stiinta pe popor, a cercetat, a adîncit si a întocmit un mare numar de zicatori. Eclesiastul a cautat sa afle cuvinte placute, si sa scrie întocmai cuvintele adevarului" (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut ca întelepciunea nu este monopolul unui singur om, ci este darul facut de Dumnezeu oamenilor: „Cuvintele înteleptilor sînt ca niste bolduri; si, strînse la un loc, sînt ca niste cuie batute, date de un singur stapîn" (Ecles. 12:11).
Aceasta culegere de proverbe a fost alcatuita prin preajma anului 931 î.Cr. de catre Solomon. Capitolele 25-29 ale cartii au fost culese mai tîrziu de Ezechia si adaugate cartii lui Solomon.
În aceasta carte avem de a face cu mult mai mult decît cu o culegere de proverbe. De fapt sînt o varietate întreaga de procedee stilistice sub care ne-a fost transmisa „întelepciunea" acumulata de acest împarat cu o desavîrsita capacitate artistica. Cuprinsul cartii semnaleaza diferitele modalitati de exprimare, asa ca nu le vom mai enumera aici.
În capitolul 8 al cartii, „întelepciunea" este personificata si descrisa în toata perfectiunea ei. Ea este de origine divina (8:22-31), este izvorul vietii biologice si spirituale (8:35, 36; 3:18), este neprihanita si adevarata (8:8, 9) si se ofera tuturor celor ce o cauta (8: 1-6, 32-35). Peste veacuri aceasta „întelepciune" s-a întrupat în persoana Domnului Isus Cristos, „în care sînt ascunse toate comorile întelepciunii si ale stiintei" (Col. 2:3). Cartea proverbelor este o anticipare a întîlnirii cu Cristos, „care a fost facut de Dumnezeu pentru noi întelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare" (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24). Iata schita acestei carti:
I. LAUDA ÎNTELEPCIUNII l - 9
15 sonete. Introducere (1:1-9);

Ademenire din partea pacatosilor (1:10-19)
Întelepciunea care elibereaza (2:1-22)
Folosul temerii de Dumnezeu (3:1-10)
Întelepciunea, rasplata suprema (3:11-20)
Întelepciunea, suprema siguranta (3:21-26)
Întelepciunea si viclenia (3:27:35);
Întelepciunea, suprema mostenire (4:1-9)
Cele doua cai (4:10-19)
Întelepciunea si sanatatea (4:20-27)
Femeia straina (5:1-23)
Despre chezasie (6:1-11)
Lenesul (6:6-11)
Cel ce seamana certuri (6:12-19)
Fereste-te depreacurvie (6:20-35)
Casa întelepciunii si Casa Nebuniei (cap. 9)

2 monologuri

Avertismentul întelepciunii (1:20-33)
Întelepciunea si femeia straina (cap. 7 si 8)

II. MAXIMELE ÎNtELEPCIUNII 10 - 24
375 de proverbe sau aforisme în forma de afirmatii care se contrasteaza, se completeaza sau se compara reciproc (10:1-22:16)

16 epigrame. Introducere (22:17-21);
Epigrame amestecate (22:22-29);
Pericolul lacomiei (23:1-3);
Desertaciunea bogatiilor (23:4-5)
Gazda vicleana (23:6-8);
Epigrame amestecate (23:9-18);
Îmbuibarea vinovata (23:19-21);
Trei ziceri (23:22-25)
Cursa celei stricate (23:26-28);
Vin si Vai (23:29-35);
Epigrame amestecate (24:1-10);
Scapa-l daca poti (24:11-12);
Întelepciunea si mierea (24:13-14);
Patru epigrame (24:15-22);
Impartialitate (24:23-25);
Trei ziceri (24:26-29);
Ogorul lenesului (24:30-34)

III. ALTE MAXIME 25-31
7 epigrame si proverbe înmanunchiate.
Împaratul (25:1-7);
Diferite (25:6-26:2);
Despre nebuni 26:3-12);
Lenesul (26:13-16);
Dezbinatorii (26:17-26);
Diverse (26:27-27:22)
Gospodarul bun (27:23-27)
55 de proverbe sau aforisme În forma de perechi care se contrasteaza, se completeaza sau se compara reciproc (cap.28 si 29)
Cele treisprezece ziceri ale lui Agur (cap.30)
Spusele mamei lui Lemuel (cap.31:1-9)
Un acrostih despre femeia vrednica de cinste (cap.31:10-31)