Explicatia Cartii: Tefania

„Voi nimici totul de pe fata pamîntului, zice Domnul. Tacere înaintea Domnului Dumnezeu! Caci ziua Domnului este aproape, caci Domnul a pregatit jertfa, ªi-a sfintit oaspetii" (tef. 1:2,7) Numele profetului, care formeaza si titlul cartii vine de la doua cuvinte ebraice: „tefan-Iah" care se pot traduce prin: „Dumnezeu care ascunde".
tefania este singurul profet care merge cu propria linie genealogica pîna la a patra generatie: „tefania, fiul lui Cusi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Ezechia” (tef. 1:1). Motivul acestei prezentari este acela al sublinierii apartenentei lui la linia davidica. tefania a fost un print din familia lui David care a fost chemat de Dumnezeu la slujba profetiei. El a fost deci ruda de sînge cu împaratul Iosia, în timpul caruia si-a desfasurat activitatea. Se prea poate ca influenta lui tefania sa fi fost unul dintre factorii care l-au influentat pe Iosia în miscarea lui de trezire spirituala a tarii.
tefania ne da el însusi datele lucrarii lui profetice: „pe vremea lui Iosia, fiul Amon, împaratul lui Iuda" (tef. 1:1). tinînd seama ca acest Iosia a domnit între 640-609 î.Cr. si ca Ninive nu fusese înca nimicita (tef. 2:13), putem fixa scrierea acestor profetii între anii 640-612 î.Cr., aceasta însemnînd ca tefania l-a însotit pentru o vreme pe Ieremia în începutul misiunii sale.
tefania este profetul nemultumit în vreme de trezire spirituala. Domnia lui Iosia a adus în Iuda o vreme de întoarcere la litera si ritualul religios din „vremurile bune". Prima reforma a lui Iosia s-a produs în anul 628 î.Cr. în cel de al doisprezecelea an de domnie (2 Cron. 34:3-7). Împaratul a înlaturat altarele lui Baal, a darîmat stîlpii idolesti si a ars oasele profetilor mincinosi pe altarele lor. ªase ani mai tîrziu (622 î.Cr.), cea de a doua miscare de reforma condusa de Iosia s-a produs atunci cînd preotul Hilchia a gasit Cartea Legii în Templu (1 Cron. 34:8-35:19). Aceste doua reforme au fost însa prea mici si au venit prea tîrziu. Schimbarea a fost mai mult administrativa, decît spirituala (2 Imp. 22-23) Proorocul Hulda i-a spus lui Iosia ca Dumnezeu apreciaza intentiile lui bune, dar ca poporul neînfrînat si neschimbat în trairile lui va trebui pedepsit cu asprime (2 Împ. 22:15-20). Înnoirea facuta în tara de Iosia a fost mai mult o reforma, decît o renastere. Acest lucru a fost proclamat cu tarie de Ieremia: vicleana Iuda, nu s-a întors la Mine din toata inima ei, ci cu prefacatorie" (Ieremia 3:6-10).
Nu este de mirare deci ca tefania nu pomeneste nimic despre reformele religioase ale lui Iosia. Analiza lui asupra starii spirituale a poporului a mers dincolo de straturile superficiale ale aparentelor. Ceea ce a vazut el în starea evreilor a fost nestatornicie, pacat si nelegiuire. Expunînd public vinovatia oamenilor, tefania striga cu putere anuntînd venirea „zilei Domnului". Acest uragan al mîniei divine se va napusti peste tara si o va face una cu pamîntul. tefania si Ioel au cîntat împreuna oda razbunarii lui Dumnezeu asupra împaratiei lui Iuda.

Dincolo de vremea pedepsei, tefania vede si el vremea îndurarii si a slavei:

„Voi lasa în mijlocul tau un popor smerit si mic, care se va încrede în Numele Domnului. Bucura-te si salta de veselie din toata inima ta, fiica Ierusalimului. Domnul Dumnezeul tau este în mijlocul tau ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tacea în dragostea Lui, si nu va mai putea de veselie pentru tine. În ziua aceea va voi aduce înapoi; caci va voi face o pricina de slava si de lauda între toate popoarele pamîntului" (tef. 3:12, 14, 17, 20).

Cuvinte cheia si teme caracteristice: tefania este cunoscut pentru vehementa cu care proclama „venirea zilei Domnului" (tef. 1:14, 15; 2:3).
Mesajul cartii este clar: Dumnezeu nu poate fi înselat cu aparente trecatoare. El cunoaste si cerceteaza inima. Jumatatile de masura în pocainta sînt sinonime cu nepocainta. O jumatate de trezire spirituala este insuficienta pentru mîntuire tot asa cum este insuficienta o scara prea scurta sau un pod numai pe jumatate terminat.
I. O PRIVIRE ÎNAUNTRU - MÎNIE ASUPRA LUI IUDA
a. Pedeapsa asupra lui Iuda, 1:1-18
b. Îndemn la pocainta, 2:1-3

II. O PRIVIRE ÎN JUR - MÎNIE ASUPRA NEAMURILOR
a. Vest si Est: Filistia si Moabul, 2:4-11
b. Sud si Nord: Etiopia si Asiria, 4:12-15
c. „Vai"-uri asupra Ierusalimului, 3:1-8

III. O PRIVIRE DINCOLO DE TIMP - VREMEA TaMaDUIRII
a. Convertirea neamurilor, 3:9
b. Restaurarea poporului Legamîntului, 3:10-15
c. Slava se va întoarce în Ierusalim, 3:16-20