biblia online cornilescu

Plan de citire a biblie intr-un an

Pasajul zilei pentru 22 May 2024

Iov 7

1 Soarta omului pe pământ este ca a unui ostaş, şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.
2 Cum suspină robul după umbră, cum îşi aşteaptă muncitorul plata,
3 aşa am eu parte de luni de durere, şi partea mea sunt nopţi de suferinţă.
4 Mă culc şi zic: „Când mă voi scula? Când se va sfârşi noaptea?” Şi mă satur de frământări până în revărsatul zorilor.
5 Trupul mi se acoperă cu viermi şi cu o coajă pământoasă, pielea-mi crapă şi se desface.
6 Zilele mele zboară mai iuţi decât suveica ţesătorului, se duc şi nu mai am nicio nădejde!
7 Adu-Ţi aminte, Dumnezeule, că viaţa mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.
8 Ochiul, care mă priveşte, nu mă va mai privi; ochiul Tău mă va căuta, şi nu voi mai fi.
9 Cum se risipeşte norul şi trece, aşa nu se va mai ridica cel ce se coboară în Locuinţa morţilor!
10 Nu se va mai întoarce în casa lui şi nu-şi va mai cunoaşte locul în care locuia.
11 De aceea nu-mi voi ţine gura, ci voi vorbi în neliniştea inimii mele, mă voi tângui în amărăciunea sufletului meu.
12 Oare o mare sunt eu, sau un balaur de mare, de-ai pus strajă în jurul meu?
13 Când zic: „Patul mă va uşura, culcuşul îmi va alina durerile,”
14 atunci mă înspăimânţi prin vise, mă îngrozeşti prin vedenii.
15 Ah! aş vrea mai bine gâtuirea, mai bine moartea decât aceste oase!
16 Le dispreţuiesc!… nu voi trăi în veci… Lasă-mă, căci doar o suflare mi-e viaţa!
17 Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el,
18 să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele?
19 Când vei înceta odată să mă priveşti? Când îmi vei da răgaz să-mi înghit scuipatul?
20 Dacă am păcătuit, ce pot să-Ţi fac, Păzitorul oamenilor? Pentru ce m-ai pus ţintă săgeţilor Tale, de am ajuns o povară chiar pentru mine însumi?
21 Pentru ce nu-mi ierţi păcatul şi pentru ce nu-mi uiţi fărădelegea? Căci voi adormi în ţărână, şi când mă vei căuta, nu voi mai fi!”

Iov 8

1 Bildad din Şuah a luat cuvântul şi a zis:
2 „Până când vrei să vorbeşti astfel şi până când vor fi cuvintele gurii tale ca un vânt puternic?
3 Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?
4 Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i-a dat pe mâna păcatului.
5 Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atotputernic,
6 dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.
7 Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai târziu.
8 Întreabă pe cei din neamurile trecute şi ia aminte la păţania părinţilor lor. –
9 Căci noi suntem de ieri şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră. –
10 Ei te vor învăţa, îţi vor vorbi şi vor scoate din inima lor aceste cuvinte:
11 „Creşte papura fără baltă? Creşte trestia fără umezeală?
12 Fiind încă verde şi fără să se taie, ea se usucă mai repede decât toate ierburile.
13 Aşa se întâmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va pieri.
14 Încrederea lui este zdrobită, şi sprijinul lui este o pânză de păianjen.
15 Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine.
16 Cum dă soarele, înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa,
17 îşi împleteşte rădăcinile printre pietre, pătrunde până în ziduri.
18 Dar dacă-l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el şi zice: „Nu ştiu să te fi cunoscut vreodată!”
19 Iată, aşa sunt desfătările pe care i le aduc căile vieţii lui; apoi din acelaşi pământ răsar alţii după el.
20 Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană şi nu ocroteşte pe cei răi.
21 Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cântări de veselie.
22 Vrăjmaşii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi va pieri.”

Iov 9

1 Iov a luat cuvântul şi a zis:
2 „Ştiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?
3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
4 A Lui este înţelepciunea şi atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?
5 El mută deodată munţii şi-i răstoarnă în mânia Sa.
6 Zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii.
7 Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui.
8 Numai El întinde cerurile şi umblă pe înălţimile mării.
9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele şi stelele din ţinuturile de miazăzi.
10 El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
11 Iată, El trece pe lângă mine, şi nu-L văd, Se duce şi nu-L zăresc.
12 Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: „Ce faci?”
13 Dumnezeu nu-Şi întoarce mânia; sub El se pleacă toţi sprijinitorii mândriei.
14 Şi eu, cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
15 Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decât să mă rog Judecătorului.
16 Şi chiar dacă m-ar asculta când Îl chem, tot n-aş putea crede că mi-a ascultat glasul;
17 El, care mă izbeşte ca într-o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,
18 care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
19 Să alerg la putere? El este Atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
20 Oricâtă dreptate aş avea, gura mea mă va osândi; şi oricât de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.
21 Nevinovat! Sunt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.
22 Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s-o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.
23 Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!… Dar El râde de încercările celui nevinovat.
24 Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit; El acoperă ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?
25 Zilele mele aleargă mai iuţi decât un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
26 trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se repede asupra prăzii.
27 Dacă zic: „Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea şi să fiu voios”,
28 sunt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.
29 Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
30 Chiar dacă m-aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţa mâinile cu leşie,
31 Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi până şi hainele de mine!
32 Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde şi să mergem împreună la judecată.
33 Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mâna peste noi amândoi.
34 Să-Şi tragă însă varga deasupra mea şi să nu mă mai tulbure spaima Lui.
35 Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpân pe mine.

Cauta in biblie
Versetul Zilei
Facebook