1Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui Asaf. Cântaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!
2
Cântaţi o cântare, sunaţi din tobă, din harpa cea plăcută şi din lăută!
3
Sunaţi din trâmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!
4
Căci aceasta este o Lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.
3
Până şi pasărea îşi găseşte o casă acolo, şi rândunica un cuib unde îşi pune puii… Ah! altarele Tale, Doamne al oştirilor, împăratul meu şi Dumnezeul meu!
4
Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta! Căci ei tot mai pot să Te laude. – (Oprire)
10
Căci mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutăţii!
11
Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.
1Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. Tu ai fost binevoitor cu ţara Ta, Doamne! Ai adus înapoi pe prinşii de război ai lui Iacov;