5
Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi şi nu vorbesc; sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă niciun rău şi nu sunt în stare să facă niciun bine.” –
7
Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ţie se cuvine teama; căci între toţi înţelepţii neamurilor şi în toate împărăţiile lor, niciunul nu este ca Tine.
9
Ei aduc din Tarsis foiţe de argint şi aur din Ufaz; meşterul şi mâna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru şi în purpură, toate sunt lucrate de meşteri iscusiţi. –
10
Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu şi un Împărat veşnic. Pământul tremură de mânia Lui, şi neamurile nu pot să sufere urgia Lui.
14
Atunci se arată omul cât este de prost cu ştiinţa lui, şi orice argintar rămâne de ruşine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decât minciună şi nu este nicio suflare în ei;
16
Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul, şi Israel este seminţia moştenirii Lui: Domnul oştirilor este numele Lui.”
20
Cortul îmi este dărâmat, toate funiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni care să-mi întindă cortul din nou sau să-mi ridice pânzele!
25
Varsă-Ţi urgia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste popoarele care nu cheamă Numele Tău! Căci mănâncă pe Iacov, îl înghit, îl topesc şi-i pustiesc locuinţa. –
4
pe care l-am poruncit părinţilor voştri în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul de fier, zicând: „Ascultaţi glasul Meu şi faceţi tot ce vă voi porunci; şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru;
5
atunci voi împlini jurământul pe care l-am făcut părinţilor voştri că le voi da o ţară în care curge lapte şi miere, cum vedeţi astăzi.” – Şi eu am răspuns: „Amin, Doamne!”
6
Domnul mi-a zis iarăşi: „Vesteşte toate cuvintele acestea în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului şi zi: „Ascultaţi cuvintele legământului acestuia şi împliniţi-le!
7
Căci am înştiinţat pe părinţii voştri, din ziua când i-am scos din ţara Egiptului şi până în ziua de azi; i-am înştiinţat în toate dimineţile, zicând: „Ascultaţi glasul Meu!”
8
Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legământului acestuia pe care le poruncisem să-l păzească, şi pe care nu l-au păzit.”
10
S-au întors la nelegiuirile celor dintâi părinţi ai lor care n-au vrut să asculte cuvintele Mele şi s-au dus şi ei după alţi dumnezei ca să le slujească. Casa lui Israel şi casa lui Iuda au călcat legământul Meu pe care-l făcusem cu părinţii lor.”
12
Cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului se vor duce să cheme pe dumnezeii cărora le aduc tămâie, dar nu-i vor scăpa la vremea nenorocirii lor.
13
Căci câte cetăţi ai, atâţia dumnezei ai, Iuda! Şi câte uliţe are Ierusalimul, atâtea altare aţi ridicat idolilor, altare ca să aduceţi tămâie lui Baal!… –
14
Tu însă nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni pentru ei; căci nu-i voi asculta nicidecum când Mă vor chema din pricina nenorocirii lor.
15
Ce ar putea să facă preaiubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulţime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruinţele şi carnea sfântă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri! –
16
„Măslin verde, gras şi cu roade frumoase şi plăcute” este numele pe care ţi-l dăduse Domnul, dar cu vuietul unei mari trosnituri îl arde cu foc, şi ramurile lui sunt sfărâmate.
17
Căci Domnul oştirilor care te-a sădit cheamă nenorocirea peste tine din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda pe care au făcut-o ca să Mă mânie, aducând tămâie lui Baal.”
18
Domnul mi-a dat de ştire, şi am ştiut; atunci Tu mi-ai arătat faptele lor.
19
Dar eu eram ca un miel blând pe care-l duci la măcelărie şi nu ştiam planurile rele pe care le urzeau ei împotriva mea zicând: „Să nimicim pomul cu rodul lui, să-l stârpim din pământul celor vii ca să nu i se mai pomenească numele.”
20
„O, Doamne Dumnezeul oştirilor, Tu care eşti un judecător drept, care cercetezi rinichii şi inimile: fă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor, căci Ţie Îţi încredinţez pricina mea!”
21
De aceea aşa vorbeşte Domnul împotriva oamenilor din Anatot care vor să-ţi ia viaţa şi zic: „Nu proroci în Numele Domnului, căci vei muri ucis de mâna noastră!”
1
Tu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc în pace?
3
Totuşi, Tu, Doamne, mă cunoşti, mă vezi, îmi cercetezi inima şi vezi că este cu Tine. Ia-i ca pe nişte oi care trebuie tăiate şi pregăteşte-i pentru ziua măcelului!
4
Până când să se jelească ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele şi păsările din pricina răutăţii locuitorilor. Căci ei zic: „El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârşitul!” –
5
„Dacă, alergând cu cei ce aleargă pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea să te iei la întrecere cu nişte cai? Şi, dacă nu te crezi la adăpost decât într-o ţară liniştită, ce vei face pe malurile îngâmfate ale Iordanului?
7
Mi-am părăsit casa şi Mi-am lăsat moştenirea, Mi-am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmaşilor ei.
8
Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea; şi de aceea o urăsc.
9
A ajuns oare moştenirea Mea pentru Mine o pasăre de pradă pestriţă, în jurul căreia se strâng păsările de pradă? – Duceţi-vă şi strângeţi toate fiarele câmpului, aduceţi-le ca s-o mănânce! –
14
Aşa vorbeşte Domnul despre toţi vecinii Mei cei răi care se ating de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu, Israel: „Iată, îi voi smulge din ţara lor şi voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor.
16
Şi dacă vor învăţa căile poporului Meu, dacă vor jura pe Numele Meu zicând: „Viu este Domnul!”, cum au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiţi în mijlocul poporului Meu.
BIBLIA ONLINE